 |
|
Stefan cel Mare a fost principele Moldovei in perioada anilor 1457-1504, si a devenit renumit in
Europa prin rezistenta sa ... |
|
 |
|
|
|
| Ministerul Afacerilor Externe |
 Ministerul Afacerilor externe este organul da baza care promoveaza politica statului in domeniul relatiilor externe si activeaza in conformitate cu Constitutia si ... |
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CULTURA / Arta
Picturi Moldovenesti
 Schimbarea Ordinii Mondiale dupa 1992,
au modificat vizibil harta culturala a Europei, plasind-o intr-un mediu al constientizarii noiii identitati,
influentind direct statele si comunitatile periferice prin diversitate culturala, implicindu-le intr-un proces
global de modernizare si transformare accelerata.
Moldova, de asemenea a devenit o arena in care s-a observat o evolutie a mijloacelor de comunicare in masa, ce
a determinat mutatii radicale ale valorilor de identitate, provocind o invazie virtuala in mediul cultural-artistic
a pseudo-valorilor. Prin democratizarea accesului la informatie s-au intensificat cercetarile si explorarea unor
noi forme de expresie artistica in artele vizuale, muzica, teatru, literatura.
„Euforia liberala” in contextul cultural al Republica Moldova a scos la iveala o serie de probleme de adaptare a
generatiei inaintate la un nou spatiu cultural nelimitat geografic si tot odata a oferit tinerei generatii de
artisti posibilitati enorme de lansare si flexibilitate in promovarea imaginii in afara contextului Sud-Est-European.
O analiza mai atenta a spatiului cultural actual al Rep. Moldova ar distinge hotare naclare intre cultura elitara,
produsa in mediile academice  intelectuale si intre cultura populara produsa de amatori, pentru un public divers,
fara preferinte conceptuale. In contrast cu aceste doua forme, cultura de masa, promovata prin intermediul
mass-mediei, are o influenta mai ampla, poseda o piata de desfacere si asigura un public un public neomogen de
consumatori mai mult sau mai putin stabil, in comparatie cu publicul limitat ai „Marii Culturi” cum o defineste
Alvin Toffler, adica ai muzicii, picturii, teatrului, literaturii.
Un considerabil impact asupra proceselor artistice ale ultimului deceniu in Moldova, l-a avut Fundatia Soros, ce
a sustinut logistic si financiar diverse programe si proiecte culturale: seminare, conferinte internationale,
tabere de creatie, workshopuri, mese rotunde, publicatii, donatii, a oferit diverse granturi si burse de excelenta
atit pentru profesionisti cit si pentru tineri in formare. La nivel de organizare, de strategie si de promovare
a artelor in Rep. Moldova, aceasta Fundatie a realizat o conexiune culturala intre Moldova si restul lumii,
realizind astfel un model de societate deschisa a carui limbaj este cultura.
O noua dimensiune socio-culturala a fost aparitia unor publicatii precum „Art-Hoc”(Centrul de Arta Contemporana),
„Atelier” (Uniunea Artistilor Plastici), „Arta” (Academia de Stiinte), dar din pacate aparitia lor poarta un
caracter periodic si este determinata de factori economici. In aceeasi ordine de idei, numeroase biblioteci si
localuri publice s-au transformat in galerii de arta si sali de expozitii cu aceeasi usurinta cu care sala de
Orga, Muzeul de Arta sau teatrul de Opera si-au oferit salile pentru restaurante, tirguri sau afaceri comericale
pentru a face fata nevoilor economice. Pe acest fundal, aparitia galeriilor „Brincusi”, „Galeria Aliantei Franceze”,
„Galeria L”, „Holti” s.a., sunt exemple solitare si deosebite de mentinere a unui inalt nivel a culturii in Rep.
Moldova. Cu eforturi proprii, ele au incercat in perioada tranzitiei sa promoveze noi personalitati, curente si
idei, organizatii nonguvernamentale de tineri artisti precum „Zece”, „Fantom”, ARS DOR, s.a integrindu-se astfel
in circuitul european al valorilor.
Astazi, in pofida tuturor problemelor cu care se confrunta acest stat la rascruce de milenii, Moldova, contribuie
la circuitul valorilor mondiale prin patrimoniul sau cultural artistic, prin nume noi si opere de inalta calitate.
|
|
Ambasada Republicii Moldova in Washington DC, USA © 2004