 |
|
Stefan cel Mare a fost principele Moldovei in perioada anilor 1457-1504, si a devenit renumit in
Europa prin rezistenta sa ... |
|
 |
|
|
|
| Ministerul Afacerilor Externe |
 Ministerul Afacerilor externe este organul da baza care promoveaza politica statului in domeniul relatiilor externe si activeaza in conformitate cu Constitutia si ... |
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CULTURA / Traditiile Vinului
Arta de a face vin din bobite, locuitorii acestor meleaguri o poseda din vremuri stravechi. Popoarele tracice (Geto-Dacii) au cultivat dintotdeauna vita de vie, furnizind si altor popoare secretul prepararii vinului.
Astfel un vers din "Iliada" (sec. VIII i. Hr.) spune: "Razboinicii greci s-au dus in Tracia sa gaseasca vinul". Cu mult inainte de cultul lui Dionysos, vita de vie era bucuria popoarelor preistorice care locuiau in acest spatiu. Timp de secole vinul a constituit pentru localnici bogatia, mindria si marfa prestigioasa de schimb cu alte popoare. Poetul roman Ovidiu (43. i.Hr.-17 d. Hr.), care a fost exilat in aceste locuri, vorbeste de metoda de concentrare a vinului prin inghetare, practicata de localnici. Astfel vechii daci, nu doar beau vinul, ci si il "mincau" in sensul direct al cuvintului, la vreme de iarna pastrindu-l in stare solida.
Extinderea viilor era atit de mare pe timpul regelui Burebista (82-44 i. Hr.), incit bogatiile vinurilor atrageau popoarele migratoare. Atunci Burebista, povesteste istoricul grec Strabo, prin glasul marelui preot Deceneu, a dat ordin a fi stirpite toate viile de pe intinsurile tarii. Dar, cum zice un proverb: "Vita de vie tot invie". Cind romanii anexeaza aceasta tara (sec. I d. Hr.) descopera aici o viticultura infloritoare si o vinificatie cu traditii.
Odata cu constituirea Moldovei ca stat insisi domnitorii tarii stapinesc podgorii intinse. Primele institutii de cultivare a vitei de vie si de vinificatie au fost si manastirile Moldovei. Vinul de impartasanie presupunea inalta calitate a licorii, considerate in aceste locuri de provenienta dumnezeiasca. Vinul, alaturi de cereale, a figurat printre primele articole de export. Dimitrie Cantemir (1673-1723) mentioneaza in "Descrierea Moldovei" ca in secolul al XVIII-lea vinurile moldovenesti erau foarte cautate de negustorii rusi, polonezi, cazaci, unguri si transilvaneni. Vinul era pastrat si exportat in vase de stejar. Stejarul moldovenesc, apreciat de straini pentru ca nu facea cari, era folosit la prepararea vaselor, ce prelungeau viata vinului, de la o recolta la cealalta. Acest mariaj simbolic al vitei de vie si a tulpinii de stejar, sta si astazi la baza producerii vinicole. De regula, este folosit doar stejarul care a implinit sau e pe cale a implini cel putin o suta de ani. Calitatile acestui arbore, se zice, se transmit astfel prin intermediul bauturii si celui care o consuma. Vinul de calitate e pastrat si azi in butoaie de stejar, sau – daca e vorba de cantitati mari – in vase de otel inoxidabil cu aplicarea materialului lemnos de stejar.
 La cele 142 mii hectare cultivate cu vita de vie, in ansamblu pe Republica Moldova functioneaza peste 180 de intreprinderi vinicole, facind abstractie de faptul ca fiecare locuitor al satului moldav are si el in gospodaria lui toate cele necesare – teasc, cada, butoaie – pentru producerea vinului.
Republica Moldova produce la ora actuala 12-14 milioane de decalitri de vinuri brute. Pe teritoriul ei sint delimitate 29 de centre vinicole ce prezinta unteres turistic major. E cunoscut faptul ca pentru receptiile oferite, Regina Angliei Elizabeta a II-a comanda anual o anumita cantitate din vinurile de la Purcari.
Cei care vor alege sa cunoasca republica prin intermediul Drumului Vinului nu vor regreta, ei vor putea aprecia la justa valoare diverse vinuri tinere, de consum curent, de calitate superioara, de colectie, spumante clasice, bauturi tari etc., conform preferintelor fiecaruia dintre Dumneavoastra.
Vinotecile Moldovei sunt o adevarata bogatie a tarii, prezentind in mod special istoria noastra exprimata prin istoria vitei de vie si a produselor ei. Semnificativ e faptul ca generatiile se schimba, iar vinurile ramin sa vorbeasca despre bogatia, calitatile si istoria meleagului. Anume aceste "biblioteci" ale vinurilor pastreaza cronografia unui popor harnic si pastrator de datini. Amplasate in beciuri vechi, in caverne si hrube, in galerii subterane vinurile si divin-urile de colectie obtin prin pastrare lenta (la temperaturi scazute, fara accesul oxigenului si luminii) calitati organoleptice de o finete rara: culori aurii la vinurile albe si rubinii-caramizii la cele rosii, arome de piine coapta in cuptor cu lemne, de fructe uscate, stafide, un gust de marar intr-un Traminer vechi sau Muscat sec, un gust de fagure de miere de albina in vinurile de desert, precum Gratiesti, Nectar, Trifesti, Trandafirul Moldovei, Auriu, Muscat moldovenesc. Un Cahor vechi poarta arome si gusturi de ciocolata, de cafea, de prune afumate-uscate, de dulceata din cirese negre.
Orasul subteran al Vinurilor
 Turistii si oaspetii vor putea alege 15 vinoteci. Printre cele mai valoroase si cunoscute se recomanda Cricova, Milestii-Mici, Cojusna, Stauceni (Colegiul National de Viticultura si Vinificatie), Chisinau (Institutul National al Viei si Vinului, "VISMOS", "Aroma"), Ialoveni, Balti, Peresecina, Hincesti, Taraclia, Comrat, Borceag, Ciumai, Tiraspol s.a.
Cantitatile stocate aici variaza de la 10-50 de mii la 1 mln. de sticle de vinuri si divin-uri alese. La Cricova, spre exemplu, se afla intr-o vecinatate unica: colectia de vinuri tinere cu cea de vinuri vechi, intre care sticle de vin religios evreiesc din 1902.
Tot la Cricova vizitatorii vor vedea o parte din colectia lui Ghering, vinuri de pina la cel de-al II-lea Razboi mondial, din anii '50 s.a.
Colectionarii vor putea, de asemenea, procura multe din alte vinuri rare ca amintire. La Cricova si Milestii Mici vizitatorii au posibilitatea de a se plimba pe strazile unor adevarate orase subterane, situate la o  adincime variind intre 150 si 30 de metri, unde lungimea strazilor cavernicole este de peste 100 km si, respectiv, 50 km.
Similar unor urbe contemporane strazile acestor "orase" poarta denumiri, ce corespund unor tipuri de vinuri originare din Moldova: "Cabernet", "Aligote", "Feteasca", etc. |
|
Ambasada Republicii Moldova in Washington DC, USA © 2010